În bloc, curierul a adus o cutie cu un singur colț ud. Îl rugase pe client să deschidă coletul în prezența lui, ca să vadă dacă înăuntru se stricase ceva. Clientul l-a luat la rost, fără să se uite în cutie.

Carmen coborâse până la ușă ca să aprindă lumina de pe hol. Avea telefonul în mână. Bărbatul a presupus că îl filmează și a strigat să șteargă.

Femeia i-a arătat ecranul stins. Apoi i-a spus că auzise cum îl numise pe tânăr și că nu se aștepta să audă acel cuvânt la ea în scară, fie că există o filmare, fie că nu.

Clientul a deschis coletul chiar acolo. Înăuntru era o cană împachetată în două straturi de hârtie. Cartonul ud fusese singura problemă. Curierul s-a aplecat să ridice ambalajul rămas lângă ușă.

Bărbatul i-a luat cartonul din mână și l-a dus la container. Când s-a întors, și-a cerut scuze pentru cuvântul pe care îl folosise. Tânărul i-a răspuns că mai are de livrat trei pachete și l-a rugat să-i țină ușa.

Carmen a urcat fără să aprindă telefonul. A doua săptămână, când a venit iar curierul, același vecin îl aștepta jos. Îl sunase să-i spună că soneria de la ușă nu merge și că îl scutește de urcat.