Sorin deschisese sertarul casei de marcat în fața Elenei. „Ia-ți geanta și pleacă! Lipsesc banii și numai tu ai fost la casă!” Femeia și-a pus geanta pe tejghea. „Eu eram la spital. Tu încă n-ai șters înregistrarea de ieri!” Patronul s-a uitat spre camera din colț. Până atunci, vorbise ca și cum nu mai exista nimic de verificat.

Elena lucra în magazin de șapte ani. Cu o zi înainte plecase mai devreme, după ce mama ei fusese dusă la spital. Îl sunase pe Sorin și îl rugase să vină la casă. Îi predase sertarul, cheile și restul de marfă de aranjat. O colegă îi văzuse schimbând tura.

Dimineața, Sorin o chemase înainte de deschidere. Spunea că lipsea o sumă mare și că nu voia scandal dacă pleca imediat. Nici nu îi ceruse să refacă numărătoarea. Îi arătase geanta și repetase că ea fusese ultima la casă. Elena își amintise atunci un amănunt: înainte să plece, îl ajutase chiar ea să repornească sistemul de supraveghere.

Când a cerut să vadă înregistrarea, el a spus întâi că nu funcționa. Elena a sunat-o pe colega care știa că fusese reparată. Femeia a venit în magazin și a rămas lângă tejghea. Abia atunci Sorin a deschis imaginile de pe calculator. După plecarea Elenei, camera îl arăta pe el scoțând bancnotele și punându-le într-un plic.

A spus că luase banii pentru o urgență și că urma să-i aducă înapoi. Apoi a recunoscut că, văzând lipsa la numărătoare, se speriase că trebuia să explice unei rude cu care împărțea afacerea. Elena l-a întrebat de ce spaima lui trebuia plătită cu numele și salariul ei. N-a primit un răspuns care să schimbe ce se întâmplase.

Femeia a cerut să fie păstrată înregistrarea și ca acuzația să fie retrasă în fața celor care o auziseră. Nu și-a lăsat geanta la control ca să dovedească o vină care nu existase. În zilele următoare și-a strâns actele de lucru și a început să caute alt loc. De data asta, avea să plece pentru că hotărâse ea.

În ultima dimineață, colega i-a adus o cafea. Sorin a lăsat pe tejghea banii pe care îi datora și a spus încet că îi părea rău. Elena i-a luat, dar n-a șters în minte scena din fața sertarului. O înregistrare o apărase de acuzație. Felul în care fusese rostită îi arătase însă că nu mai putea rămâne acolo. Poveste de ficțiune.